Zi de adorație perpetuă și rugăciune pentru chemări la preoție

Când episcopul transilvănean Haynald Lajos a dat dispoziție pentru reînnoirea adorației perpetue în 1859-ben, din circulara lui reiese că aceasta avea deja o tradiție străveche în arhidieceza noastră. Slujitorul lui Dumnezeu, episcopul Márton Áron, stabilește rânduiala adorației perpetue, prin circulara sa din 20 Decembrie, 1939, această rânduială valabilă și în zilele noastre fiind regularizată de arhiepiscopul Jakubinyi György în 1998.

Locul de pornire al adorației perpetue nu poate fi altul, decât capela palatului arhiepiscopal din Alba Iulia. În adorația perpetuă ținută pe 1 Ianuarie 2021 s-au implicat pe lângă părintele arhiepiscop, episcopul auxiliar, arhiepiscopul emerit și preoții care slujesc la centru, precum și restul angajaților arhiepiscopiei. Totodată, cu ocazia adorației ținute în capela arhiepiscopală s-a inaugurat și caietul de rugăciuni, intitulat „Doamne, trimite lucrători în secerișul tău! – să ne rugăm pentru chemări preoțești” din care deja înainte de Crăciun fiecare parohie a primit 4 exemplare, cadou de la părinții arhiepiscop și episcop auxiliar.
În liturghia celebrată pe 1 Ianuarie, la ora 18, părintele arhiepiscop Kovács Gergely a făcut referință la provocarea sa, publicată în ultima circulară a anului 2020, ca în anul 2021, toți preoții și credincioșii arhidiecezei noastre, în prima sâmbătă din lună și în ziua de adorație perpetuă atribuită parohiei lor, să se roage pentru chemări preoțești. Chemarea la preoție este darul lui Dumnezeu, dar grija față de chemări, și strădania de a-i ajuta pe tineri, cu exemplul nostru de viață și cu rugăciunile noastre, este responsabilitatea noastră, a tuturor.
În liturghia celebrată la încheierea adorației perpetue, arhiepiscopul a cerut credincioșilor, să nu considere rugăciunea pentru chemări la preoție, ca pe o simplă obligație, ci – așa cum spune papa Francisc – să devină comunități vii, dedicate, pline de bucurie, care să fie capabile să trezească în tineri dorința, de a se consfinți slujirii lui Dumnezeu și a poporului său.