Programul Sfintelor Liturghii în catedrală: duminica la ora 10:30, în zilele de sărbătoare care cad în timpul săptămânii la ora 10:30, în zilele lucrătoare la ora 7:00.

Catedrala poate fi vizitată:

• În perioada de vară (martie–octombrie) între orele 8:00–18:00.
• În perioada de iarnă, noiembrie–februarie, în zilele lucrătoare între orele 8:00–16:00, deschiderea catedralei trebuie solicitată la poarta Palatului Arhiepiscopal.

Date de contact: +40-743-111-490, Saltelechi Robert.
Pentru vizite ghidate și acces pentru persoane cu mobilitate redusă, vă rugăm să vă programați la numărul +40-258-811-602 sau la adresa de email visit@romkat.ro. 

Tariful pentru vizite ghidate : 10 RON pentru adulți, 5 RON pentru copii.

Vizitarea turnului: 8 RON pentru adulți, 4 RON pentru copii.

Istoria catedralei

Episcopia din Transilvania a fost întemeiată de regele Sfântul Ștefan I al Ungariei în jurul anului 1009, iar centrul ei se afla în cetatea Alba Iulia. Prima catedrală, cunoscută doar din cercetări arheologice și datată în secolul al XI-lea, era o bazilică cu trei nave și o singură absidă semicirculară. Conturul fundațiilor sale este marcat astăzi printr-o linie de culoare diferită în pardoseala navelor laterale.

După cumpăna secolelor XII–XIII, acest edificiu a fost înlocuit de actuala catedrală, tot de tip bazilical, dar mult mai mare, cu trei nave, transept, două turnuri vestice și un turn deasupra punctului de intersecție. Sanctuarul, inițial mai scurt, era flancat de două abside laterale. Pe partea sudică, prin adăugarea a două travee boltite, s-a format așa-numita sacristie veche, iar la nord s-au adăugat capela Lázói (1512) și capela Várdai (după 1524). Din 1565, catedrala a trecut în posesia protestanților și, cu o scurtă întrerupere între 1594–1603, a servit cultului reformat până în 1715. Din 1716 a redevenit catedrala episcopilor romano-catolici ai Transilvaniei, iar în prezent este catedrala arhiepiscopului de Alba Iulia.

Între cele două turnuri medievale se află pronaosul vestic boltit, cu fronton baroc decorat cu figurile sfinților maghiari (1728). Sub acesta se deschide portalul vestic, de structură și ornamentație gotică timpurie, realizat după 1270.

Monumente funerare în nava sudică. În apropierea scării renascentiste cu stemă a episcopului Várdai Ferenc (1512–1524) se pot vedea fragmentele monumentelor funerare ale lui Iancu de Hunedoara (mort 1456), ale fratelui său mai tânăr Ioan (mort 1441), ale fiului său László (mort 1458), precum și ale lui Kendi Ferenc și Antal, uciși în 1559.

Maiestas Domini. În apropiere, într-o nișă, se află un relief „Maiestas Domini” provenit din prima catedrală, datat la începutul secolului al XII-lea.

Capela baptisteriului. Așa-numita sacristie veche a fost creată prin extinderea celei de-a doua catedrale la începutul secolului al XIII-lea. Atunci a fost demolată capela de botez cu plan circular a primei catedrale, din care astăzi se mai păstrează doar absida semicirculară, vizibilă în pardoseală. În secolul al XVII-lea, în acest spațiu separat se păstra arhiva capitlului de Alba Iulia, unul dintre cele mai importante locuri de autentificare din Transilvania, precum și biblioteca principilor.

Transeptul a fost construit la începutul secolului al XII-lea. Bolțile sale au fost probabil finalizate abia după invazia tătară. În absida laterală sudică, de stil romanic târziu, a fost amplasată o statuie medievală a Fecioarei Maria provenită din biserica romano-catolică din Tordătur.

Sanctuarul principal a fost construit în mai multe etape. La începutul secolului al XIII-lea era închis de o absidă semicirculară, demolată la sfârșitul secolului, când sanctuarul a fost extins în stil gotic timpuriu și decorat cu o nișă de altar în formă de trifoi. În pereții laterali se află două reliefuri romanice târzii reprezentându-l pe Sfântul Mihail.

Structura altarului principal a fost realizată de Hoffmayer Simon la comanda episcopului Batthyány Ignác (1783–1784). De-a lungul pereților se află stallurile canonice baroce comandate de episcopul Klobusiczky Ferenc (1744). Spre sud se deschide sacristia nouă, în stil baroc, cu portal decorativ (în jurul anului 1728). În absida nordică se pot observa fragmente de pictură renascentistă realizate după 1510.

Bazele și capitelurile pilaștrilor din nava nordică sunt decorate cu figuri fantastice, caracteristice atelierului romanic târziu care a construit a doua catedrală.

Capela Várdai este rezultatul unei extinderi. Stema constructorului, înrudit cu familia Báthory, este sculptată pe un semicoloană de pe partea nordică. În pardoseala capelei se află plăcile funerare ale episcopilor András (mort 1356) și Domokos (mort 1368) din familia Széchy, precum și ale lui Czudar Imre (mort 1389). Alături se află sarcofagele reginei Isabella Jagiello și ale fiului ei, Ioan Sigismund Zápolya. În pereți se găsesc epitafele arhitecților Giovanni Morando Visconti (1717) și Francesco Brilli (1719), precum și o inscripție modernă dedicată lui Martinuzzi György, asasinat în 1551.

Capela Lázói este cea mai veche construcție renascentistă din Transilvania. A fost amenajată în 1512 de canonicul Lászai János pentru altarul Sufletelor Credincioase. Fațada, realizată în stilul quattrocento nord-italian, era decorată cu inscripții umaniste și stemele binefăcătorilor și ale contemporanilor săi.

Pe latura nordică a catedralei, spre sanctuar, pot fi observate sculpturile romanice ale transeptului și absida laterală nordică. În exterior se distinge clar îmbinarea dintre partea romanică și extinderea gotică timpurie cu contraforturi. Deasupra contraforturilor se află reliefuri romanice.

Între sacristia nouă și nava laterală se află absida sudică, decorată cu figuri fantastice romanice. 

Portalul romanic bogat ornamentat din nava sudică, datat la începutul secolului al XIII-lea, era intrarea rezervată episcopului. Relieful din lunetă a fost sculptat pe reversul unui relief „Maiestas Domini” provenit din prima catedrală.